Am stat singuri la discuţii,
În timp.
Am oprit ceasul şi am navigat,
În trecut.
Ne-am delectat privirile,
Unul cu celălalt.
Am atins nemărginirile,
Unul pe celălalt.
Ne-am certat unul pe altul,
Cu mâinile pe umeri.
Am ţipat unul la altul,
Cu buzele pecetluite.
Ne-am înghiţit suspinele,
Unul altuia.
Ţi-am tăiat rădăcinile,
Ţie, nu altuia.
Am dat drumul timpului,
Şi s-a scurs...
Am scrâjelit rădăcinile,
Pe parcurs.
Am respirat adânc în timp,
Ce timpul fugea.
Îţi înapoiam rădăcinile
Iar timpul venea.
Tu ai atâta timp,
De irosit pe balcon...
Iar eu, n-am
Nici să fiu om.
Mă ierţi doar cu privirea,
Iar eu?
Îmi pierd firea.
În timp.
Am oprit ceasul şi am navigat,
În trecut.
Ne-am delectat privirile,
Unul cu celălalt.
Am atins nemărginirile,
Unul pe celălalt.
Ne-am certat unul pe altul,
Cu mâinile pe umeri.
Am ţipat unul la altul,
Cu buzele pecetluite.
Ne-am înghiţit suspinele,
Unul altuia.
Ţi-am tăiat rădăcinile,
Ţie, nu altuia.
Am dat drumul timpului,
Şi s-a scurs...
Am scrâjelit rădăcinile,
Pe parcurs.
Am respirat adânc în timp,
Ce timpul fugea.
Îţi înapoiam rădăcinile
Iar timpul venea.
Tu ai atâta timp,
De irosit pe balcon...
Iar eu, n-am
Nici să fiu om.
Mă ierţi doar cu privirea,
Iar eu?
Îmi pierd firea.
Comments
Post a Comment