visăreasa

Lupta dintre binele şi răul din perspectiva fiecăruia. Se foloseşte ca marjă de siguranţă, defensiva altuia. Lovitură, Barare. Întotdeaună cu ochii la picioarele sale, şi garda sus. Privirea-n pământ, oasele se prefac în vârfuri de creioane hb şi se rup în ascuţitori. Durerile devin din ce în ce mai profunde Rănile sunt uşor observabile de duşman -ce fac?- Se luptă-n continuare fără pic de tact. Sar 6 inşi în atac, restul stau cu capul înglobat în scopul deja judecat. -pierderea- Şi joacă-n jocul pierderii, cu reguli prestabilite. Convinşi că nicio şansă n-au să se mai agite, priviri adânci în asfalt. Tehnica veche de şlefuire a pietrei preschimbarea-n diamant. -Iluzionist falsat- Şi-n continuare un joc slab. O luptă în stradă fără fără găuri cu feţe-n bălţi de sânge pe asfalt.

Maşinărie atemporală ce-mi teleportează atenţia, Într-o bulă imensă, în frig. Aviatorul străpuns de aripa stângă a propriei maşinării. Avionul e prăbuşit. Ultima strigare în staţie. Aviatorul zace printre ruinele maşinăriei DEFECT. Infecţie. Ce fel de aviator, Cu ligamentele rupte, se târâie prin nisip mişcător? Semiparalizat, aviatorul răsuflă îndurerat Furnicăturile-i împânzesc durerea, urmează delictul. -plăcerea- La marginea realului, e femeia. Şi-i unge rănile cu nămolul vindecării, Iar dânsul aproape că moare, iar dânsa tresare şi-şi pune pe limba-i numai -a dânsei- licoarea vieţii, şi-l sărută pe buze. Fără conştiinţă aviatorul tresare, şi-i pierdut în entitatea misterioasă -nimicul se pare- Ştiri de ultimă oră, Aviator străpuns de aripa stângă a propriei maşinării Avionul e prăbuşit Şanse minime de viaţă. Femeia-i unge cu nămolul vinecarii, rănile. Când pare fără speranţă, Îl sărută cu picături mici şi dulci din licoarea vieţii. Pentru o secu