Ce stăpân eram acum ceva timp,
Pe dealurile de aici,
Le stăpâneam cu stimă de sine,
Cu drag de stăpânitor.
Conduceam cârma atât de bine,
Încât pe apă mi se părea că zbor.
Până mi-am dat seama că,
De fapt, eu , tot ce-i legat de mine stăpâneam.
Atunci tot ce credeam, se-nvârtea,
În jurul a cu totul altceva.
De unde să ştiu eu până atunci,
Că stăpân de sine eram?
Atunci de făcut nu ştiam ce să mai fac,
De stăpânit m-am şi lăsat.
Ce să stăpâneşti când nu ştii ce-i?
Tot ce era atunci aşa frumos,
Atât de bine stăpânit,
Aşa voios,
S-a preschimbat peste noapte în eu,
Eu de acum...
Ce-oi fi?
Stăpân de sine mă numesc?
Sau distrugător de bine?
Ce isteţ.
Pe dealurile de aici,
Le stăpâneam cu stimă de sine,
Cu drag de stăpânitor.
Conduceam cârma atât de bine,
Încât pe apă mi se părea că zbor.
Până mi-am dat seama că,
De fapt, eu , tot ce-i legat de mine stăpâneam.
Atunci tot ce credeam, se-nvârtea,
În jurul a cu totul altceva.
De unde să ştiu eu până atunci,
Că stăpân de sine eram?
Atunci de făcut nu ştiam ce să mai fac,
De stăpânit m-am şi lăsat.
Ce să stăpâneşti când nu ştii ce-i?
Tot ce era atunci aşa frumos,
Atât de bine stăpânit,
Aşa voios,
S-a preschimbat peste noapte în eu,
Eu de acum...
Ce-oi fi?
Stăpân de sine mă numesc?
Sau distrugător de bine?
Ce isteţ.
Comments
Post a Comment