vedeam o ceață
roșie,
bumbacul dintr-un
munte-n treg,
Arde aparent.
Dacă n-ai soarele în faţă nu vezi,
Crezi, doar
crezi,
Crezi!
Vedeam miros
și-urlam prin dinți,
Simțeam omizi,
Cernând
sclipinzii, minți!
Nu-mpart
porninzii vârstnici.
Căram banale
cești de ceai,
Tu ,spune-mi doar
ce ai!
Purtam jucânde
flori
De fiici de Crai,
Al naibii, tu ce
ai?
Si plete-n vant
lasam prin mai,
In august priveam
pe mare,
O lună și numai
un soare.
Hai lasa-ma, ce
vrei?
Ce stai?
Nu alerg prin
munți,
Alerg spre,
Stai!!!
Acolo e numai o vale,
Privea dincolo de
cărare,
Plutea pe mare.
Zbura prea sus și
murea ars,
Cădea prea jos și
renăștea.
Nici nu credea,
nici nu visa,
Cădea.
Comments
Post a Comment