Stau întins cu capu-n iarbă, şi privesc.
Gândesc la apă lină caldă, soare şi clipesc.
Strănut, mirosul macului îmi intră-n plămânul drept,
Ş-apoi în stâng.
Mă gâdili, ce faci?
Ahh, e doar un gândăcel,
Speram să fie mâna,
Vântul duce-mi şuviţa de pe umăru-mi drept,
Iar apoi o aranjează pe cel stâng.
Alerg.
Aleeerg!
Încetinesc...
Frunza asta pare moartă,
Dar nu e, a atins lumina vieţii,
Nu pe tine.
Comments
Post a Comment