Aş fi vrut să-ţi scriu demult, dar nu am ştiut ce. Am stat mult pe gânduri şi m-am hotărât să îţi spun.
Să îţi spun...Am stat să număr stelele, fiindcă aşa mi-ai zis. Când m-am aşezat în iarbă să încep să numar... S-a aşezat lângă mine un fel de tu care mi-a zis să mă opresc şi se apropia de mine râzând . Ş-apoi am deschis ochii.
Aş fi vrut să îţi spun ce înseamnă frumuseţea, să par ce nu sunt, dar sincer, nu ştiu ce naiba vrea să însemne frumuseţea asta. Voiam să te întreb pe tine ce înseamnă, dar ar fi fost stupid, şi m-ai fi crezut stupidă.
Aş fi vrut să fiu mai interesantă, să ai ce vorbi cu mine, dar te plictisesc.
Aş fi vrut să îmi vorbeşti şi tu, să îmi spui şi tu ceva de tine.
Aş fi vrut să tac mereu, să tac când vorbeai tu, să-ţi aud vocea mai bine, dar vorbeai în şoaptă şi nu puteam fi atentă la tine.
Şi oricum, te înţeleg nici eu nu aş vorbi cu mine. Am vrut,dar nu a ieşit prea bine.
Asta e tot ce-am vrut să scriu pentru tine, dacă m-aş gândi mai bine, poate ar mai fi ceva, dar nu.
Comments
Post a Comment