Zile-n trifoi,
Ochii-n pământ
-țărână curgând-
Nămol.
Și merge tristul pe trotuar
Fără speranță în penar,
Ghizdanul doar hârțogăraie,
Și mintea-n colț îi zace.
-Tristul suspină ace-
Și-ii frig și degetele-i sînt digerate
Tristul nostru ține-o carte.
Și saltă-n pași de om furnică
Tristul își leagă un șiret,
Și vede-n ochii lumii un secret
-ochii la trotuare-
Tristul tot pune o întrebare
Se face verde la semafor,
-Atunci toți ochii ațintiți spre viitor-
Tristul nu vede că-i făcut verde
Și pierde startul și,
Nu crede-n liberă trecere și orientare.
Și-i noapte-n parc
Și-i liniște și groază
-Un om cedează-
Tristul nostru rămâne pe fază.
Comments
Post a Comment