Se lasă ceaţă.
Un fluture albastru-mi şterge lacrima de gheaţă.
6 stele paralele şi un felinar pe plajă,
Un pas mic de om furnică şi eu mă preling în sticlă.
Val pe val şi briza-n-cale,
Respir viaţă şi aspir spre mare.
Oftez zgomotos, îmi pare şi nu spun nimic,
După dânsul mă ridic
Pleacă şi mă pierde doar gândind,
-Nu m-ating-
În nisipuri mă întind.
Străpung
Fluture albastru, limpde
-Veninul-
Feţe-mbătrânite, chinul.
Legământul îl retrag şi mă pornesc spre-a soarelui,
Cărare.
În fărâma omului fără personalitate,
Există divinitate.
În piept nu poartă vreo carte,
Nu visează, nu stăbate,
Crede doar în fapte.
Cenuşiu se-poartă în dragostea ce
Nu şi-o mai arată.
Ochi căprui, ori verzi mă-nţeapă,
-Albastrul e o constantă.-
Aici moare viaţa gerinantă.
Lumea se creează din a 7-a zi,
Spun numai cuvinte,
-Nu mă mai simţi.-
Nu pun pic de drag în ceea ce-ţi şoptesc,
Vorbesc.
Vorbesc.
Silabisesc.
Doresc.
Omului îi pică-n cale, visul său de a fi mare,
Pleacă şi nu lasă-n cale,
Pic de fărâmă de soare.
E ceva aici?
M-auzi?
Tot cu eul îmi răspunzi.
Lumini cicatrizante
Eu cu sinele-mi departe,
Am pornit.
Te-am întâlnit,
-Mai ştii?-
După am fugit.
Un fluture albastru-mi şterge lacrima de gheaţă.
6 stele paralele şi un felinar pe plajă,
Un pas mic de om furnică şi eu mă preling în sticlă.
Val pe val şi briza-n-cale,
Respir viaţă şi aspir spre mare.
Oftez zgomotos, îmi pare şi nu spun nimic,
După dânsul mă ridic
Pleacă şi mă pierde doar gândind,
-Nu m-ating-
În nisipuri mă întind.
Străpung
Fluture albastru, limpde
-Veninul-
Feţe-mbătrânite, chinul.
Legământul îl retrag şi mă pornesc spre-a soarelui,
Cărare.
În fărâma omului fără personalitate,
Există divinitate.
În piept nu poartă vreo carte,
Nu visează, nu stăbate,
Crede doar în fapte.
Cenuşiu se-poartă în dragostea ce
Nu şi-o mai arată.
Ochi căprui, ori verzi mă-nţeapă,
-Albastrul e o constantă.-
Aici moare viaţa gerinantă.
Lumea se creează din a 7-a zi,
Spun numai cuvinte,
-Nu mă mai simţi.-
Nu pun pic de drag în ceea ce-ţi şoptesc,
Vorbesc.
Vorbesc.
Silabisesc.
Doresc.
Omului îi pică-n cale, visul său de a fi mare,
Pleacă şi nu lasă-n cale,
Pic de fărâmă de soare.
E ceva aici?
M-auzi?
Tot cu eul îmi răspunzi.
Lumini cicatrizante
Eu cu sinele-mi departe,
Am pornit.
Te-am întâlnit,
-Mai ştii?-
După am fugit.
Comments
Post a Comment