visăreasa

lipit cu nasul de geamul dintre tine tu şi tine -nu mi-ai făcut cunoştiinţă cu el, până acum- el. te minunezi de cât de departe vezi cu ochii tinelui, -ce prost sună- Cu ochii sinelui, tânărul visează şi veghează. Ai ochii prea deschişi şi se vede, Că nici măcar nu eşti atent. Stai cu spatele prea drept, erai cocoşat. Ce privim aşa de sus? Geamul se sparge, o fi aruncat vreo unu c-o piatră, sau vreun copil cu mingea. -ce te enrevează- Tine tu şi el, fac cunoştiinţă. tine el îl ia pe tine tu şi -l ascunde undeva după, -cum era?- După o uşă, o-ncuie, ia cheia, o ascunde în în coconul unui fluture galben cu negru. Da, ai o problemă şi cu culorile acum, pentru că acolo după uşă, vezi doar negru. Îţi scriu ţie tu, pentru că el e altul, şi cam ar trebui să cauţi afurisita aia de cheie, cumva pe bâjbâite. Da, întunerc, înţeleg, dar frica n-o mai vezi. şi din nou te lipeşti cu nasul de geamul aburit, pentru că în loc să îl învingi pe el, ţie ţi-e teamă de tine. Of...

 şi-i strig în ceafă: -titlu- Stau pe scaunul din dreapta şi-i -primul vers- Hai, dom le că n-am toată ziulica! Şi porneşte. Grădina zoologică.(de lângă tomberon) Noi îi zicem Savană citadină, de rău. -ce scrie-n paranteză- doar că în loc -de lângă- citeşte -în- 777 ce norocos sunt născut, pe 7 iulie. -titlu- Părăsim clişeica junglă urbană  şi ne lăsăm absorbiţi de  -număr ce simbolizează norocul, al 14-lea vers- lipitori ce absorb şi ultima gură din  noi.

Mi-am prins degetele-n uşă, sunt mov şi mă dor. oare când apune soarele, ceru-i mov şi-l doare?

Jucăm barbut şi cel care pierde face turul propriei persoane  de 2 ori. Dublă. Dublă. 6-4 6-5 După regulamentul -regulilor nescrise- Ai de făcut o călătorie, şi ne vedem în spate  să-mi zici şi mie.

Încurci scopul cu arta Dar lupta e între orizont şi poartă. E leul crescut în circul târgului Ce-şi vede prin umbra trupului, culoarea irisului. Nu ştie. -e pradă vie- Şi e închis în temniţă, drept stafie, Oamenii gri, negociază, dresează, Îşi aruncă speranţa miilor din mii în cârca lighioanei, -limbaj de lemn- Dar toţi din târgul circului îl ştiu pe leu A fi: Un fraier, leneş, un nemernic infantil.

Du-mă la Planetraiu. Să-nţeleg şi eu cum stă treaba cu astrele, cu zilele, cu nopţile cu înaltul cerului şi teama teama de pământ.

Descriere: Păr brun pe degete-mbibate-n tutun.                  Voce rece într-un gol.                   Săracul, beat şi picat în nămol.                       Cu mâinile puternice,                   Gâdilă foaia-cu pana stiloului-                   Scapă scrum pe foaie,                   Camera înoată în fum,                   Ce fum!                   Joc al întrebărilor fără răspuns afirmativ,                   Amplu şi suspect, negativ.                   -Nu ştiu-                 ...